“Infectiile urinare pot aparea mai frecvent la persoane cu litiaza renala sau la cei care au eliminat cantitati mai mari de nisip prin microlitiaza urinara. De asemenea, este prezenta in situatiile in care vezica nu poate elimina complet si ramane un rest de urina unde se pot dezvolta microbii, dar si in cazul unor anomalii ale tractului urinal, mai ales la copii. De asemenea, incidenta infectiilor urinare creste odata cu varsta.”.
Diagnosticarea infectiilor urinare se bazeaza pe simptomatologia descrisa de pacient pe baza examenului clinic efectuat de medic, sau a analizelor de laborator. In cadrul acestora, efectuarea uroculturii este obligatorie, pentru ca are rolul de a indica la care antibiotic este germenul producator de infectie cel mai sensibil. Nerespectarea acestei reguli poate produce crearea de rezistenta a tulpinilor microbiene care au produs infectia, ingreunand tratamentul.
Cum prevenim si tratam infectiile urinare?
Pentru a evita cronicizarea infectiilor urinare prin ascensiunea lor pana la rinichi, un prim tratament recomandat este cel igienodietetic, bazat pe consumul de lichide suficiente pentru a creea o diureza corespunzatoare spalarii cailor urinare (apa simpla, ceaiuri de cozi de cirese, matase de porumb). Pe baza antibiogramei date de analiza de urocultura, se realizeaza si tratamentul antibiotic.
Metodele de prevenire se afla la indemana tuturor prin: evitarea frigului, umezelii, rezolvarea rupturii de perineu daca aceasta s-a produs in timpul nasterilor la femei, rezolvarea anomaliilor tractului urinal la copii, evitarea constipatiilor cornice si o toaleta corecta si permanenta a regiunii genito–peri-anale. Principala cauza a infectiilor urinare este expunerea excesiva la frig.